O echipă de cercetători a identificat modul prin care alăptarea la sân a copiilor ajută la întărirea sistemului imunitar și protecția lor crescută. Aceasta este legată de un anumit tip de bacterie intestinală ce procesează laptele matern în alte substanțe cu efect de protecție. Investigațiile viitoare ar putea ajuta la crearea artificială a acestor metaboliți pentru a oferi aceeași protecție și copiilor care nu pot fi alăptați.

o-echipa-de-cercetatori-a-identificat-modul-prin-care-alaptarea-la-san-a-copiilor-ajuta-la-intarirea-sistemului-imunitar-si-protectia-lor-crescuta-aceasta-este-legata-de-un-anumit-tip-de-bacterie-intestinala-ce-proceseaza-laptele-matern-in-alte-substante-cu-efect-de-protectie-investigatiile-viitoare-ar-putea-ajuta-la-crearea-artificiala-a-acestor-metaboliti-pentru-a-oferi-aceeasi-protectie-si-copiilor-care-nu-pot-fi-alaptati.

Laptele matern are beneficii bine cunoscute pentru imunitatea și sănătatea bebelușior, dar modul în care aceste beneficii apar nu este foarte bine înțeles. Conform articolului unei echipe de cercetători din Danemarca, publicat în jurnalul științific Nature Microbiology, laptele matern ajută la popularea florei intestinale a nou-născutului cu bacterii benefice (din specia Bifidobacterium – responsabile cu protejarea tractului intestinal și spefice doar bebelușilor alăptați), care procesează substanțele din laptele uman în acizi lactici care stimulează ulterior sistemul imunitar.

Conform unor studii precedente, lipsa acestor bacterii din flora intestinală a nou-născuților este corelată cu riscuri crescute de dezvoltare a astmului și a alergiei, precum și cu o imunitate scăzută. Concret, bebelușii alăptați au avut concentrații mai mari de anumite bifidobacterii și de anumiți acizi lactici produși de aceste bacterii. Mai exact, acești acizi lactici promovează stabilitatea la nivelul florei intestinale și activează anumiți receptori din corpul uman, iar apoi scad efectele inflamatorii, întăresc sistemul imunitar și reduc riscurile de apariție a bolilor autoimune.

Deși cercetătorii afirmă că este nevoie de investigații suplimentare pentru elucidarea completă a acestor mecanisme, descoperirea lor va putea duce atât la noi metode de a monitoriza sănătatea bebelușilor, cât și la noi metode de tratament și îmbunătățirea formulelor de hrană pentru copii care nu pot fi alăptați la sân. 

Sursa: Nature

Articole similare