Analiză CNN. Realitatea incomodă din UE, liderul vaccinării anti-Covid, este discrepanța între rata de vaccinare din Vest și din Est, mai ales din România și Bulgaria. Problema nu este alocarea dozelor, ci ezitarea populației, alimentată de neîncrederea în autorități și teoriile conspirației.

analiza-cnn-realitatea-incomoda-din-ue,-liderul-vaccinarii-anti-covid,-este-discrepanta-intre-rata-de-vaccinare-din-vest-si-din-est,-mai-ales-din-romania-si-bulgaria-problema-nu-este-alocarea-dozelor,-ci-ezitarea-populatiei,-alimentata-de-neincrederea-in-autoritati-si-teoriile-conspiratiei.

CNN numește UE “un model de succes”, după ce țările Uniunii au reușit să vaccineze peste 70% din populația adultă. Însă analiza se concentrează pe diferența uriașă dintre Irlanda, Malta, Portugalia sau Danemarca, care au peste 90%, și România, cu doar o treime, iar în Bulgaria, nici un sfert.

Problema nu este accesul la vaccin, căci toate țările membre au din belșug toate cele patru tipuri de vaccinuri aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) – Pfizer, Moderna, AstraZeneca, și Johnson&Johnson. 

Cele două țări vecine din estul Uniunii Europene se confruntă cu vârful valului 4. România a înregistrat săptămâna trecută peste 45 de mii de cazuri noi și 800 de decese, aproape tot atâtea câte au fost în vârful valului al doilea, în aprilie.

Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC) a avertizat că ratele de spitalizare și de deces vor crește în țările care adoptă măsuri de relaxare, deși au niveluri mici de vaccinare, căci asta îi expune pe bolnavii cronici: “În acest scenariu, persoanele vulnerabile ar putea să facă forme severe de Covid, chiar dacă au făcut două doze de ser”.

CNN observă că demarcația între țările cu rate bune de imunizare și cele cu rezultate slabe se poate face pe granița numită odată Cortina de Fier, care despărțea Europa între statele democratice și cele cu regimuri dictatoriale și autoritare: primele 15, în topul vaccinării, sunt țări din Occident, în timp ce ultimele zece sunt state din fostul bloc comunist.

Guvernul României, țară în care campania a debutat bine, a dat vina pe valul de dezinformare pentru parcursul campaniei, în condițiile în care premierul anunța în primăvară că România este prima țară din UE în care vaccinul este disponibil tuturor, indiferent de meserie sau categorie de risc. În schimb, decidenții din Bulgaria au fost preocupați mai degrabă de criza politică (bulgarii își vor alege parlamentul pentru a treia oară în acest an) după încercările eșuate din aprilie și iulie, când nu s-a putut forma o majoritate și, implicit, nici guvern.

“În Bulgaria a fost mai mult vorba despre campania electorală, decât despre cea de vaccinare. Niciun guvern, interimar sau cu puteri depline, n-a făcut din imunizare o prioritate. La nivelul societății, în general este împărtășită această neîncredere în clasa politică. Anul trecut, au avut loc o serie de proteste anticorupție, pe care forțele de ordine le-au reprimat foarte violent, lucru care n-a făcut decât să scadă încrederea publicului în conducătorii săi. Și mass-media și-a jucat partea în eșecul vaccinării, pentru că a prezentat atât opiniile pro-vaccinare cât și pe cele opuse ca fiind la fel de valoroase, ceea ce a sporit confuzia. În plus, și în comunitatea medicală sunt persoane care ezită să-și facă vaccinul. Nu e o surpriză ca și societatea să facă la fel”, a explicat pentru CNN Ivan Krastev, expert în științe politice.

Comunitățile de romi dintre cele două țări sunt printre grupurile etnice cu cei mai puțini oameni inoculați: “În Bulgaria, au fost situații în care s-au carantinat doar cartierele sau așezările rome dintr-o localitate, deci nu întreg orașul, tocmai din cauza faptului că romi nu erau vaccinat. Și acest lucru n-a făcut decât să sporească valul de neîncredere al comunității în lideri”, a subliniat Dimitar Dimitrov, coordonator al unui program pentru romi.

Sursa: CNN

Sursa foto: Inquam Photos / Ciprian Petcut

Articole similare