Analiză Sky News. Angela Merkel a condus Germania timp de 16 ani. Supranumită “doamna de fier”, Merkel a fost desemnată cea mai puternică femeie din lume de 13 ori în ultimii 14 ani, iar în ultima perioadă, a doua cea mai puternică persoană de pe planetă.

analiza-sky-news-angela-merkel-a-condus-germania-timp-de-16-ani-supranumita-“doamna-de-fier”,-merkel-a-fost-desemnata-cea-mai-puternica-femeie-din-lume-de-13-ori-in-ultimii-14-ani,-iar-in-ultima-perioada,-a-doua-cea-mai-puternica-persoana-de-pe-planeta.

Sinteza mandatului Angelei Merkel, realizată de Sky News, vine în contextul în care aceasta se retrage din funcția de cancelar, după 16 ani în care a condus țara. Duminică, 26 septembrie, în Germania au loc alegeri legislative. Conform ultimelor sondaje prezentate sâmbătă, social-democrații de centru-stânga (SPD) dețin un avantaj mic, dar restrâns, în fața partidului lui Merkel, Uniunea de centru-dreapta creștin-democrată (CDU). Avansul, combinat cu sistemul complicat de vot al Germaniei, înseamnă că formarea unei coaliții ar putea dura ceva timp, la fel și cunoașterea învingătorului final.

Potrivit Sky News, Angela Merkel a fost văzută ca liderul de facto al Uniunii Europene. După victoria lui Donald Trump la alegerile din 2016, unii au declarat-o pe Angela Merkel noul lider al lumii libere, deoarece a rămas figura de bază a valorilor democratice occidentale liberale, în fața abordării America First a președintelui american de atunci.

În timpul mandatului de Cancelar al Angelei Merkel s-au succedat patru președinți americani (George W Bush, Barack Obama, Donald Trump și Joe Biden) și cinci premieri britanici (Tony Blair, Gordon Brown, David Cameron, Theresa May și Boris Johnson).

Rolul lui Merkel ca avocat al cooperării, nu al confruntării, a fost evident și în disponibilitatea sa de a se angaja în discuții cu președintele rus Vladimir Putin, atunci când mulți alți lideri mondiali au fost reticenți să facă acest lucru. Cu fluența ei în limba rusă, educația pe fondul politicii războiului rece și natura ei directă, a fost dispusă și capabilă să preia rolul de conducător.

A vizitat Moscova de cel puțin 21 de ori, mult mai mult decât oricare alt lider al G7 și a fost apreciată pentru că a contribuit la aducerea Rusiei la masa discuțiilor pe probleme precum  războiul civil din Ucraina. Putin a spus despre Merkel: “Am încredere în ea. Este o persoană foarte deschisă. Face cu adevărat un efort sincer pentru rezolvarea crizelor“.

La doi ani după alegerile din 2005, Merkel s-a confruntat cu una dintre cele mai mari crize economice, când sistemul financiar, la nivel mondial, aproape s-a prăbușit. Deși inițial s-a eschivat și nu a luat măsuri ferme crezând că majoritatea germanilor doreau să vadă un răspuns calm și măsurat, pe măsură ce în Germania au fost introduse măsuri de stimulare, pe plan internațional a adoptat o atitudine dură, părând că îi lipsește empatia vizavi de țări precum Grecia, care se confruntau cu neîndeplinirea obligațiilor financiare.

Deși a atras antipatia unor state prin forțarea adoptării unui model german al economiilor și introducerea măsurilor de austeritate, rezultatele obținute nu pot fi contestate. Grecia, care părea că va ieși din zona Euro, și-a revenit.

Următoarea criză a izbucnit atunci când mii de oameni din Orientul Mijlociu, Asia și Africa au început să se îndrepte spre o Europă ai cărei lideri nu erau foarte primitori. Spre deosebire de alți șefi de stat, Merkel a considerat că sirienii, care fugeau de un război civil brutal, nu mai aveau unde să meargă și au fost bineveniți în Germania. După șase ani, Germania este încă împărțită în legătură cu decizia acesteia de a permite în 2015 ca aproximativ un milion de solicitanți de azil să rămână.

Atitudinea ei calmă și măsurată a tronat peste următoarea criză majoră a UE, când britanicii au votat pentru a părăsi Blocul Comunitar. Înainte de referendum, mulți britanici care se împotriveau Brexitului aveau speranța că Germania va ajuta guvernul britanic să-și convingă cetățenii să rămână în UE, sau cel puțin să facă tranziția de ieșire mai ușoară. Dar pragmatismul dur al Angelei Merkel a contribuit la ceea ce unii au considerat a fi printre cele mai grele Brexituri posibile.

Inevitabil, după 16 ani în fruntea Germaniei, rămân o serie de critici legate de moștenirea ei, în afară de resentimentele unora față de numărul mare de imigranți cărora li s-a permis să rămână în 2015. La câteva luni de la afluxul provocat de criza migrației a existat o creștere accentuată a violenței legate de extrema dreaptă, iar la alegerile din 2017, partidul extremist Alternative fur Deutschland (AfD), care fusese fondat doar cu patru ani înainte, a devenit al treilea cel mai mare partid din Bundestag.

O altă critică adresată lui Merkel este eșecul Germaniei de a trece pe deplin la energia regenerabilă, după ce a decis să abandoneze energia nucleară în urma dezastrului de la Fukushima din 2011.

Din partea CDU, care este și partidul Angelei Merkel, candidează la alegerile de azi Armin Laschet, în vârstă de 60 de ani, care se înfățișează ca succesor natural al acesteia. Adesea lăudat pentru capacitatea sa de a uni oamenii, președintele CDU împărtășește instinctele pro-europene ale centristului cancelar. 

Pentru social-democrații candidează Olaf Scholz, vice-cancelar și ministru de finanțe în guvernul de coaliție al Angelei Merkel, în vârstă de 63 de ani. Descris de presă ca moderat dar necarismatic, acesta speră să preia frâiele puterii, la 16 ani după mentorul său, Gerhard Schröder.

Pentru Partidul Verzilor candidează Annalena Baerbock, care are 40 de ani. Alegerile de acum au o miză uriașă pentru verzi, pe fondul schimbărilor climatice, devenite în prezent cea mai mare problemă pentru unii alegători germani. Verzii sunt în favoarea unei politici fiscale europene comune pentru a sprijini investițiile în mediu, cercetare, infrastructură și educație.

Analiza integrală pe Sky News.

Sursă foto: Markwaters | Dreamstime.com

Articole similare