Stelian Ion îi răspunde lui Klaus Iohannis, după declarațiile președintelui pe tema desființării Secției Speciale: ”Ministerul Justiției a transmis forma corectă, avizată favorabil și de Comisia de la Veneția, pe care UDMR o ignoră cu bună-știință. Criticile cred că ar trebui îndreptate înspre UDMR, nu înspre Ministerul Justiției”.

stelian-ion-ii-raspunde-lui-klaus-iohannis,-dupa-declaratiile-presedintelui-pe-tema-desfiintarii-sectiei-speciale:-”ministerul-justitiei-a-transmis-forma-corecta,-avizata-favorabil-si-de-comisia-de-la-venetia,-pe-care-udmr-o-ignora-cu-buna-stiinta-criticile-cred-ca-ar-trebui-indreptate-inspre-udmr,-nu-inspre-ministerul-justitiei”.
Într-o declarație susținută astăzi, șeful statului s-a declarat nemulțumit de ministrul Justiției, despre care a spus că „nu a găsit calea potrivită” pentru desființarea SIIJ. La scurt timp. Stelian Ion i-a răspuns președintelui Iohannis și precizează că ”desființarea SIIJ putea fi realizată încă din februarie, de când Ministerul Justiției a propus proiectul și a fost aprobat și susținut de Guvern”.

Mai mult, am propus coaliției și în grupul de lucru și alte soluții pentru deblocarea situației privind SIIJ: la cererea judecătorului sau procurorului care are calitatea de suspect sau inculpat, cauza să fie trimisă spre soluţionare la un serviciu teritorial egal în grad și învecinat cu parchetul care efectuează urmărirea penală. Faptul că soluțiile sunt respinse sistematic, fără argumente solide, arată că nu toți partenerii din coaliție doresc desființarea reală a SIIJ și caută modalități de a menține în viață această structură” precizează ministrul Justiției.

Comunicatul integral emis de Ministrul Justiției:

Soluția pentru deblocarea proiectului de desființare a SIIJ și a legilor justiției este una simplă: respectarea angajamentelor asumate în programul de guvernare și în relația cu Uniunea Europeană.

Atât desființarea definitivă a SIIJ, și nu încercarea de salvare a acesteia prin mutarea sediului la Parchetul General, cât și repararea legilor justiției ar fi fost deja obiective îndeplinite dacă toți partenerii din coaliție ar fi respectat programul de guvernare și ar fi pus preț pe opiniile instituțiilor internaționale – Comisia Europeană, GRECO și Comisia de la Veneția.

Desființarea SIIJ putea fi realizată încă din februarie, de când Ministerul Justiției a propus proiectul și a fost aprobat și susținut de Guvern. Ministerul Justiției a transmis forma corectă, avizată favorabil și de Comisia de la Veneția, pe care UDMR o ignoră cu bună-știință. Criticile cred că ar trebui îndreptate înspre UDMR, nu înspre Ministerul Justiției.

Mai mult, am propus coaliției și în grupul de lucru și alte soluții pentru deblocarea situației privind SIIJ: la cererea judecătorului sau procurorului care are calitatea de suspect sau inculpat, cauza să fie trimisă spre soluţionare la un serviciu teritorial egal în grad și învecinat cu parchetul care efectuează urmărirea penală. Faptul că soluțiile sunt respinse sistematic, fără argumente solide, arată că nu toți partenerii din coaliție doresc desființarea reală a SIIJ și caută modalități de a menține în viață această structură.

Legile justiției puteau fi aprobate din luna aprilie, după ce Ministerul Justiției a transmis proiectele pe 26 martie 2021. Până în septembrie ar trebui finalizate negocierile, dar ar fi de ajutor ca acestea să nu se îndepărteze de programul de guvernare. Negocierile nu se vor încheia oricum: USR PLUS nu va accepta cosmetizări ale legislației fără modificări de substanță și va insista asupra promovării liniilor apreciate deja inclusiv de organismele internaționale (Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, GRECO).

Realitatea este evidentă pentru toată lumea și nu poate fi ignorată. Blocajul vine din coaliție și Parlament, nu de la Ministerul Justiției.

Astăzi, președintele a transmis semnalul că este nemulțumit de aceste tergiversări, așa cum sunt și eu nemulțumit de atâta vreme. Îi transmit președintelui rugămintea de a se implica în depășirea acestui blocaj, din care putem ieși doar dacă toți respectăm programul de guvernare și recomandările instituțiilor europene.

Nu trebuie să uităm că SIIJ a avut și rolul de a slăbi lupta anticorupție, ceea ce nu mai trebuie acceptat. DNA și DIICOT trebuie să funcționeze cu competențe complete și fără să fie exercitate presiuni asupra procurorilor. De asemenea, trebuie ca procurorii-șefi care le conduc să aibă atribuții și autoritate depline. De aceea, am declanșat procedura de selecție pentru posturile vacante de procurori cu funcții de conducere la DNA și DIICOT, la finalul căreia să poată fi numită o echipă de conducere stabilă, pe baza avizului Secției pentru procurori a CSM.

În privința legilor justiției, chestiunile esențiale aflate în discuție vizează procedura de numire și revocare a procurorilor de rang înalt (în sensul diminuării factorului politic, în acord cu programul de guvernare, recomandările GRECO și ale Comisiei Europene), prerogativele procurorului general, situația poliției judiciare, modalitatea de alegere a membrilor CSM. Aceste subiecte foarte importante sunt încă în negociere și nu am căzut deocamdată la un acord.

Referitor la procedura de numire a procurorilor de rang înalt, am propus, de asemenea, o nouă soluție: o procedură în două etape, cu implicarea Secției pentru procurori a CSM. Un lucru spun răspicat: varianta pe care o voi promova va fi în sensul diminuării factorului politic în această procedură de numire/revocare. Un rol crescut al Secției pentru procurori este esențial. De-a lungul timpului, Secția pentru procurori a adus în avizele sale la propunerile pentru numirea procurorilor cu rang înalt argumente care ar trebui să fie luate în considerare, și nu ignorate.

Articole similare